Cartea de față este structurată într-o manieră logică și cronologică pornind de la noțiuni, teorii și concepte aparținând conținutului mecanismului inflației. Am pus accentul pe cercetarea inflației contemporane, ca inflație structurală generalizată.
Am examinat apoi geneza și determinarea inflației. Această problematică este axată pe determinarea multifactorială a inflației și pe explicarea spiralei inflaționiste. Este inclus aici un punct de vedere original cu privire la cauzele inflației în SUA, elaborat de J. K. Galbraith și folosit de noi la analiza situației inflației în România.
În prelungirea unor astfel de aspecte, am lărgit aria cercetării în care am inclus: indicele prețurilor de consum, deflatorul produsului intern brut, vectorul autoregresiv (VAR), determinările monetare specifice ale inflației – menite să furnizeze informații utile pentru deciziile referitoare la mărimea masei monetare (banii interiori și banii exteriori) –, urmărindu-se realizarea unei convergențe de performanță nominală și reală.
Un loc important în analizele mele îl ocupă costurile (efectele) inflației structurale, cu referire specială la economia României. În acest context, am urmărit să realizez aspectele favorabile ale unei inflații scăzute, care să arate riscuri acceptabile pentru investitori, adică diferențiale ale dobânzii, precum și pentru marea masă a consumatorilor cu venituri modice și fixe.
Desigur, cercetarea am finalizat-o cu politicile antiinflaționiste (de inducere a procesului inflaționist în limite normale). Am relevat fundamentele teoretico-metodologice și practice ale acestor politici și ale multiplelor ținte urmărite de ele. Subliniez, în această parte a lucrării, importanța acțiunilor specialiștilor pentru asigurarea unor emisiuni monetare bine controlate ale BNR, a unui deficit bugetar extern controlat. În asemenea împrejurări, măsurile antiinflaționiste în România pot avea efecte benefice, atât pentru populație, cât și pentru agenții economici și economia națională în ansamblul ei.
Autorul