Adepți ai managementului sistemic și discipoli ai școlii și gândirii economice de mare profunzime fondate de marele economist american de origine română, N.G. ROEGEN, autorii vin cu idei pe cât de novatoare pe atât pe greu de combătut, nu neapărat în sensul de a arăta că albul este negru și invers, ci mai ales în sensul de a arăta că albul mai are mult până să fie alb, iar negrul nu mai are mult până să fie desăvârșit.
Pornind de la teorii consacrate în domeniul științelor economice (mai ales din clasa teoriei deciziilor), se introduc într-un mod operațional concepte precum: entropia de stare, decizii concordante cu starea sistemului, eficacitatea sistemelor etc. Se nuanțează astfel, în sens benefic, diferențele dintre deciziile optime, cele performante, respectiv cele compatibile cu starea sistemului.
Conținutul cărții lasă să se înțeleagă că sfârșitul oricărei teorii economice și punctele de întoarcere (de transformare) din istoria economică au ca sursă și faptul că, de-a lungul istoriei, optimizarea deciziilor sub aspectul alocării resurselor a fost precedată sistematic de „optimizarea intereselor“, și nu invers.