Importanța definitorie a abordării economice asupra insti­tuțiilor decurge din viabilitatea acestei analize în explicarea comparativă a decalajelor instituționale și de performanță econ­omică între țări. Această orientare analitică a avut loc în contextul în care argumentele teoriei neoclasice standard păreau să-și fi epuizat potențialul explicativ.

      Poate că nu întâmplător, în urmă cu zece ani Premiul Nobel pentru economie a fost atribuit lui Douglass North, a cărui lucrare de referință Institutions, Institutional Change and Economic Performance a inspirat unele aspecte conceptuale și analitice, dar a atras și poziții metodologice critice – devenite apoi definitorii pentru construcția științifică întreprinsă aici.

      Motivația esențială a abordării acestei tematici decurge din convingerea mea asupra necesității recunoașterii rolului determi­nant al instituțiilor și aranjamentelor instituționale în procesele de schimbare socială și pentru performanța economică. Am privit instituțiile ca regularități ale acțiunii umane recurente, adică regulile făcute de om (nu limitele fizice, naturale) cu rolul de a constrânge comportamentele arbitrare și oportuniste care pot fi adoptate în cadrul relațiilor interpersonale.

      Înțelegerea mutualității instituțiilor și comportamentului uman, precum și a implicațiilor economice și politice ale acestei interdependențe, a însemnat sporirea importanței instituțiilor în teoria economică și a potenței explicative a analizei instituționale.

      Întreg demersul realizat în această lucrare este circumscris problemelor centrale ale științei economice și ale filozofiei politice. Întrebarea fundamentală care se pune este următoarea: cum poate fi structurată societatea astfel încât ordinea instituțională să fie etică, dreaptă, și în ce măsură acest aranjament instituțional susține crearea de avuție și bunăstare materială. Implicația esențială a acestui demers constă în recunoașterea unor criterii categorice și universale de evaluare a consistenței logice a diferitelor aran­jamente instituționale și a compatibilității acestora cu natura umană.

Autorul