Ideea abordării acestui subiect complex, interdisciplinar, de mare actualitate și cu aplicabilitate practică incontestabilă, este o consecință firească a unei activități de cercetare de aproximativ trei decenii, susținută în cadrul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie din București, materializată până în prezent numai prin articole științifice publicate în diverse reviste de specialitate, din țară și străinătate.

      Lucrarea, scrisă de un geograf, se adresează în primul rând geografilor, meteorologilor, climatologilor, dar și agronomilor, biologilor, fitotehnicienilor și tuturor specialiștilor care lucrează în domenii apropiate de agricultură.

      Datele meteorologice, fenologice și de producție, prelucrate și interpretate pe anumite perioade, corespund unor etape diferite de cercetare, în funcție de problematica abordată la momentul respectiv.

      Pentru o înțelegere cât mai corectă a fenomenelor de risc meteorologic în agricultură, în general, și asupra grâului de toamnă, în special, în partea I a lucrării am considerat că este absolut necesară prezentarea gradului de favorabilitate a potențialului agroclimatic pe care teritoriul României îl oferă acestei culturi, în funcție de cerințele bioclimatice specifice fiecărei faze de creștere și dezvoltare.

      În partea a II-a sunt analizate în detaliu riscurile meteorologice care afectează grâul de toamnă, insistându-se asupra celor termice și hidrice, deoarece temperatura și apa, în condițiile climatice ale României,  sunt considerate principalii factori limitativi ai culturii. O atenție deosebită s-a acordat evidențierii rolului fiecărui factor de risc în diminuarea recoltei, în delimitarea celor mai afectate zone și a fazelor fenologice în care grâul de toamnă este foarte vulnerabil la aceste riscuri. S-a încercat o clasificare a riscurilor, după diverse criterii și o regionare a acestora, având la bază frecvența, intensitatea, durata, probabilitatea de producere și impactul asupra culturii.

Autoarea