Ideea acestei cărți s-a ivit pe pământul Chinei, unde, de-a lungul a mii de kilometri, copleșit de uluitoarele vestigii ale acestei civilizații multimilenare, am căutat, descumpănit de avalanșa informațiilor, dar stimulat de valoarea lor istorică, o modalitate explicativă asupra evoluției economice, politice, culturale, religioase și etice a marelui stat, ce s-a dezvoltat ca un produs al unei îndelungate istorii de aproape 4.000 de ani, reprezentând un elocvent exemplu al continuității culturii și civilizației, o cale specifică spre universalitate.

      Pătrunzând în această lume, ale cărei margini nu le stăpânește nici timpul, într-o istorie a inteligenței umane, constituită parcă în veșnicie, am ales, cu prudența și temeritatea unei regândiri sistematice, drept cale a oricărui demers, înțelegerea, ca semnificație deschisă, pentru a evita minimalizarea ineditului și a originalității culturii chineze, prin transcrierea mecanică în modelele și cutumele europene. Munca atâtor generații, care au fixat în panoplia valorică universală cultura și civilizația chineză, nu poate fi sintetizată în liniile unei monografii, oricât de amplu ar putea fi concepută. Bibliografia asupra Chinei istorice cuprinde o vastă literatură angajată în descrieri, evaluări, comparații, reflecții asupra unui popor și a unei culturi, unice în lume, a căror stabilitate geografică și valorică este comparabilă cu cea a întregii civilizații umane. Dintre multiplele posibilități de interpretare, am ales o singură cale, într-adevăr incitantă prin complexitate și subtilități, pe care am dorit-o cât mai elocvent și bogat argumentată: evidențierea continuității sistemului socio-cultural, într-un spațiu geografic ce a favorizat, poate mai mult decât în oricare altă parte a globului, apariția și dezvoltarea unui model de cultură, ca un postulat al unității intelectuale și de civilizație a spiritului uman, determinată de un stil de gândire aforistică în care teoreticul, abstractizarea evită, de regulă, speculativismul și gratuitatea, fără a eșua în pragmatism.

      Deci, nici istorie savant întocmită, nici amplă analiză economică, nici critică literară sau a artelor plastice, nici istorie a filosofiei sau religiei, ci, apelând la ceea ce mi s-a părut mai semnificativ din punctul de vedere al tuturor acestora, am căutat să relev o cale, prin mileniile de existență, specific chineză (Dao), spre universalizarea ființei umane; o cale a omului către el însuși, către natura și societatea sa, calea culturii și civilizației. Din perspectiva filosofiei culturii, o asemenea strădanie înseamnă a surprinde ceea ce este esențial în recompunerea cosmosului uman cultural, mărturie a geniului creator și a nemuririi omului.

Autorul