Orice proiect de cercetare începe cu identificarea unui spațiu, a unei arii, în care cunoașterea actuală poate fi considerată a fi insuficientă sau chiar greșită. Altfel spus, orice cercetător, indiferent de domeniul de cercetare, începe prin identificarea unei probleme, sau a mai multor probleme căreia/cărora el încearcă să îi/le ofere răspuns. Problema, în cazul lucrării de față, vizează, în principal, două aspecte. Primul are o importanță la nivelul paradigmei, și se referă la modul în care Teoria Alegerii Sociale (TAS) tratează, în mod tradițional, regulile de agregare a informațiilor introduse de indivizi în procesul alegerii sociale. Cel de-al doilea vizează un anumit rezultat încadrabil în Teoria Alegerii Sociale, și se referă la modul în care poate fi interpretat acest rezultat, la relevanța acestuia pentru cunoașterea noastră în privința alegerilor colective.

      In primul volum al acestei cărți am prezentat principalele realizări ale Teoriei Alegerii Sociale. M-am concentrat asupra soluțiilor date paradoxului libertarian Sen, in cadrul informațional specific TAS, cel arrowian. Am propus, de asemenea, soluții noi in acest cadru informațional. Ceea ce nu am făcut in acest prim volum este analiza semnificației cadrului informațional arrowian și a condiționărilor impuse de acesta modelării teoriilor despre alegerea socială. Nu am discutat nici despre măsura in care extinderea acestui cadru informațional elimină paradoxul lui Sen. Aceste două obiective sunt abordate in volumul al doilea.

Autorul