A trebuit ca Natura „să moară puțin” pentru ca omenirea să-și reconsidere atitudinea față de rolul mediului natural în economie și societate, precum și în privința obligațiilor sale pentru protecția și refacerea mecanismelor intime ale proceselor naturale. Creșterea și dezvoltarea în condițiile crizei alimentare impun o abordare sistemică a agriculturii în vederea satisfacerii necesităților de hrană ale omenirii.

      De la un exercițiu de gândire, conceptul de supraviețuire este aplicat la o situație concretă a economiei României, anume la sectorul agricol, iar din cadrul acestuia, la mica gospodărie țărănească.

      S-a ales acest exercițiu deoarece, în opinia autorilor, agricultura României se găsește într-o criză profundă, fără precedent în istoria țării, ea nereușind să hrănească populația decât în proporție de circa 30% din necesarul de alimente, în timp ce aproape trei milioane de hectare de teren arabil sunt nelucrate în fiecare an, iar unu-două milioane de oameni tineri au părăsit satul pentru a lucra în străinătate.

      Mica gospodărie reprezintă 20-30% din totalul terenului arabil și o populație de șase milioane de persoane care trăiesc la nivel de subzistență, similar cu starea de supraviețuire. Autonomia alimentară trebuie menținută, consolidată mica gospodărie astfel încât, pe termen scurt-mediu, să poată să-și amplifice activitatea economică și să-și crească veniturile. Pe termen lung, există speranța că ar putea depăși starea de subzistență și să decoleze către prosperitate. Principiile conceptului de supraviețuire netezesc drumul de la subzistență (sărăcie) către prosperitate: este credința autorilor...