Cercetarea și mai apoi elaborarea unei lucrări pe tema gestiunii fiscale au constituit un proiect pe care îl port de multă vreme în minte, dar care nu s-a materializat decât acum, în contextul profesional didactic al ultimilor ani.

      De ce gestiune fiscală? Motivațiile sunt multiple, pornind de la faptul că am dobândit o oarecare cunoaștere a domeniului ca urmare a activității profesionale pe care am desfășurat-o în domeniul finanțelor publice; apoi, ca urmare a activității didactice din ultima vreme, am simțit nevoia, dar și datoria de a aprofunda acest domeniu de practică și cercetare.

      Pe de altă parte, din cercetările pe care le-am întreprins asupra problemelor fiscalității, am constatat că toate studiile realizate până în prezent tratează, în mod static, autarhic, aceste aspecte fie din perspectiva fiscului, prin cărțile și metodologiile privind finanțele publice, fiscalitatea și contabilitatea publică, adică a procesului bugetar, fie din perspectiva contribuabilului, prin lucrările de finanțele întreprinderii și contabilitate financiară a entităților.

      Scopul declarat al lucrării de față este, prin urmare, acela de a contribui la îmbunătățirea funcționalității sistemului fiscal, a eficienței în asieta și colectarea impozitelor ca urmare a perfecționării fluxurilor informațional-fiscale, realizată prin analizarea și propunerea apoi a acelor tehnici, mecanisme și procedee fiscale care să asigure finalitatea în bune condițiuni a actului fiscal și implicit a funcției fiscale a statului.

      În aceeași ordine de idei, considerăm că legiuitorului i se poate reproșa faptul că nu este suficient de preocupat de legătura cu mediul de afaceri, în timp ce contribuabilului i se reproșează faptul că nu cunoaște toate informațiile ce ar asigura o bună comunicare cu administrația fiscală din cauza proastei legături cu aceasta sau din ignorarea lor. Cu alte cuvinte, fiecare din cei doi actori (contribuabil – administrația de stat) ai procesului fiscal tratează secvențial problemele gestiunii lor fiscale, în cea mai mare măsură din interior, omițând frecvent fluxurile exterioare care sunt specifice relației contribuabil-administrație financiară.

      O asemenea manieră de abordare teoretico-metodologică a problematicii informației fiscale am apreciat, în urma analizei efectuate, că este de natură a prezenta tangențial activitățile specifice sistemului fiscal și nu în dinamica și conexiunea lor, pe fluxuri riguros delimitate și gestionate în interiorul fiecărui participant la procesul fiscal și între participanții la acesta.

      Prin urmare, prin lucrarea de față am încercat analiza problematicii gestiunii fiscale dintr-o perspectivă dinamică, ca parte a unui proces pe care l-am numit proces fiscal, în care scop a fost delimitat și structurat perimetrul de derulare a activităților din sfera gestiunii fiscale, au fost nominalizați participanții la aceste activități și s-au proiectat fluxurile informațional-fiscale prin care se realizează acestea.

Autoarea