Volumul reunește lucrările științifice rezultate din comunicările prezentate la mai multe mese rotunde organizate începând cu anul 2016:

• „Statistica științifică și practică la începutul secolului al XXI-lea, în România”.
• „Dezvoltarea județului Suceava în cifre și analize statistice, la un deceniu de la integrarea României în Uniunea Europeană”.
• „Sub semnul Centenarului Marii Uniri: Dezvoltarea statisticii în secolul XX, în România”;
• „Statistica teoretică și practică, între istorie și actualitate”.

Lucrările științifice sunt grupate în trei capitole, care să le lege în mod cât mai armonios tematica și conținutul.

O primă temă care poate fi evidențiată este o analiză de regresie aplicată pentru Spațiul Schengen, în scopul evidențierii factorilor care influen­țează cererea pentru vize pe termen scurt. Autorii analizei au ajuns la concluzia că venitul și nivelul de dezvoltare a țării de origine, ca și existența unei comuni­tăți a țării de origine sunt variabile care influențează cererea pentru vize pe termen scurt. Legat de evoluția cererii pentru vize la nivel mondial, concluzia este aceea că, dacă nivelul de dezvoltare continuă să se îmbunătă­țească, cererea pentru vize Schengen va crește în mod egal, cu implicații asupra activității serviciilor de consulat în străinătate.

De asemenea, o temă argumentată cu metode statistice se referă la dezvoltarea sustenabilă în România, comparativ cu media Uniunii Europene. Dintre cei 100 de indicatori ai dezvoltării durabile, luați în consi­derare de Comisia Europeană și grupați în 17 scopuri, între care: fără sărăcie; foame zero; bună sănătate și bunăstare; educație de calitate; muncă decentă și creștere economică; inegalități reduse etc. este analizat primul scop și anume: „fără sărăcie”, pentru cuantifi­carea căruia sunt utilizați opt indicatori specifici, urmăriți în statistica UE, iar principala concluzie la care s-a ajuns este aceea că disparitățile legate de sărăcie sunt mari și că acestea nu vor scădea pe termen scurt și mediu. În acest context, România nu ocupă o poziție bună, iar analiza indicatorilor arată valori pentru România mai mari decât media din Uniunea Europeană, în creștere la sfârșitul perioadei prognozate (2020).