Partea întâi a lucrării este predominant teoretică. Autorul face un inventar complet al marilor teorii privind elitele, teorii elaborate în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Sunt prezentați marii teoreticieni al elitelor: Gaetano Mosca, Vilfredo Pareto, Roberto Michels, Karl Marx, Charles Wright Mills, Raymond Aron etc. În marile construcții teoretice privind elitele sunt integrate și contribuțiile românești (îndeosebi cele ale lui Trăian Brăileanu și Mihai Eminescu).

     Analiza teoretică generală a elitelor și analiza elitelor economice din diferite contexte istorice și economice permit autorului să stabilească principalele conceptele, metode și tehnici de cercetare pe care le folosește în analiza elitelor locale. Spre deosebire de multe lucrări apărute în România cu privire la elite, lucrarea domnului Șerban Olah are meritul că nu se oprește doar la o analiză teoretică și metodologică, ci realizează și o interesantă cercetare de teren a elitelor economice locale.

     Folosind mai multe surse de documentare, domnul Șerban Olah reușește să ofere o analiză consistentă a elitelor economice locale și să răspundă la câteva probleme importante: de unde au apărut noii întreprinzători; ce relație există între noii întreprinzători și fosta nomenclatură locală dinainte de 1989; care sunt problemele importante cu care se confruntă elitele economice locale; relațiile dintre elitele comerciale și cele bancare; relațiile dintre elitele eco­nomice și cele politice. Autorul conchide că în constituirea elitelor economice bihorene au jucat un rol important următorii factori: statusul deținut înainte de 1989; sistemul relațional local; folosirea sistemului relațiilor de rudenie; fenomene frecvente de eludare a legilor. Analiza de teren făcută elitelor economice din Bihor și a legăturilor acesteia cu elitele politice locale și naționale constituie o contribuție substanțială la dezvoltarea teoriei elitelor din România.

     Analiza elitelor economice este completată în partea a doua a lucrării de analiza elitelor politice. În mare măsură este urmată schema din prima parte: prezentarea marilor teorii privind elitele politice; funcționarea elitelor politice în diverse țări și zone (S.U.A., Franța, Italia, Germania, Europa de Est). În majoritatea situațiilor, autorul stabilește că funcționarea și reîmprospătarea elitelor sunt, în mare parte, controlate de stat. Un rol important revine în această privință școlilor superioare pentru elite.

     Domnul Olah pune în evidență faptul că în toate țările (ca și în zona Bihorului, pe care a studiat-o) elitele economice și politice sunt strâns legate ca interese. În multe țări, pătrunderea în categoriile superioare ale elitelor politice este condiționată de statusul economic ridicat; iar dacă vârfurile elitelor politice se manifestă permisiv față de noii veniți cu un status economic mai scăzut, este pentru că sunt con­vinși că, în mod sigur, aceștia își vor depăși rapid condiția economică.

Prof. univ. dr. Ioan Mihăilescu