Pe baza unor cercetări ample, efectuate timp de peste un deceniu, autorii au elaborat, în această carte, o viziune asupra integrării economice a României pe plan european, diferită substanțial de viziunea precum­pă­ni­toare în teoria și politica de la noi și nu numai. Această viziune este structurată pe două coordonate fundamentale.

      Pe de o parte, autorii consideră că integrarea economică a României ar trebui realizată în ansamblul Europei, ținându‑se seama de poziția geografică și de interesele țării. Această viziune ar corespunde mai riguros sensului integrării economice europene ca formă principală a globalizării. Ca urmare, paralel cu prioritatea acordată integrării României în UE, nu ar trebui subapreciate și neglijate celelalte laturi principale ale integrării economice a țării noastre pe plan european: integrarea economică dintre cele două state românești actuale; îmbunătățirea participării Româ­niei la CEFTA; dezvoltarea adecvată a relațiilor economice cu țările din Zona Mării Negre. Este evident că, promovarea unei asemenea viziuni asupra integrării economice a României pe plan european ar sluji nu numai interesele țării noastre, ci și pe cele ale tuturor țărilor europene, contribuind astfel la realizarea unității Europei și evitarea reîmpărțirii sale în diferite zone de influență.

      Pe de altă parte, autorii consideră că integrarea economică a României pe plan european ar trebui să țină seama, pe deplin, de condițiile politice și economice actuale ale țării noastre, să urmărească cu perseverență îmbunătățirea continuă a acestor condiții, precum și valorificarea lor crescândă. Experiența anilor ’90 demonstrează că, fără realizarea unei creșteri economice viguroase nu este posibilă nici ameliorarea vieții populației și nici integrarea economică favorabilă a României pe plan european. Factorul hotărâtor, în tratamentul de care beneficiază România din partea celorlalte țări europene, inclusiv a celor din UE, este reprezentat de evoluția nivelului său economic, comparativ cu nivelul atins de țările partenere. Or, numai pe baza reducerii substanțiale a decalajelor economice, ce ne despart de țările dezvoltate ale Europei, s‑ar asigura atât o viață economică internă prosperă, cât și o poziție favorabilă a României în contextul relațiilor intereuropene. Aceasta ar permite să fie resimțite, și la noi, efectele pozitive ale globalizării și atenuate cele negative. De aceea, pe baza analizelor efectuate, autorii au avansat numeroase sugestii, pentru factorii de decizie, în vederea realizării unei creșteri economice viguroase în România actuală.

Autorii