Pentru realizarea și menținerea calității unei politici publice, abordările și practicile managementului tradițional nu sunt sufi­ciente. De aceea, am încercat să extindem cadrul de modernizare a abordărilor manageriale. Formularea acestor abordări se înscrie într-un context mult mai vast ce urmărește ameliorarea perform­an­țelor competitive.

      Sistemul politicilor publice se confruntă permanent cu un mozaic de turbulențe (amenințări și oportunități) provenite atât din mediul extern, din ce în ce mai globalizat, cât și din cel intern, complex, sofisticat și din ce în ce mai grăbit în drumul său spre creșterea calității vieții. Lărgirea cercului de interese din interiorul, dar și din exteriorul structurilor asociate proiectului de reformă a acestui sistem, diviziunea și, în același timp, regruparea grupurilor de interese ce compun acest cerc reprezintă provocări cărora autorii reformei sistemului public trebuie să le răspundă în timp real. Filosofia managerială ce guvernează procesele de reformă tinde să creeze noi paradigme, contribuind la cristalizarea unui alt stil de gândire și comportament. Integrarea noului demers managerial în conducerea instituțiilor abilitate cu realizarea reformei întâmpină dificultăți majore care provin, în special, din obligativitatea renun­ță­rii la schemele de management tradiționale, specifice unei econo­mii centralizate. Exigențele legate de succesul reformei sunt satisfă­cute doar prin creșterea standardului de viață al cetățenilor. Realizarea acestui deziderat presupune arta autorilor reformei de a transforma cât mai multe dintre provocările manifestate atât pe plan intern, cât și pe plan extern în oportunități pentru reforma economică.

Autorul