Preocupările privind dezvoltarea durabilă nu sunt chiar de dată recentă. Dimpotrivă, pe această temă s-a scris deja suficient. E adevărat, mai mult la alții decât la noi. De aceea, nu emitem pretenția că încercarea noastră are menirea acoperirii unui gol. Goluri vor fi, cu siguranță, și după această minimă alcătuire. Ceea ce credem noi că poate fi considerată contribuție este încercarea de a plasa discuția despre dezvoltarea durabilă pe pista care, socotim, i se potrivește cel mai bine; intenția mărturisită de a oferi o sinteză pe problemă alăturând analizei economice trimiteri consistente pe terenul biologiei, filosofiei, sociologiei, eticii, moralei, dreptului etc. Orientarea unui atare demers îșigăsește justificare în măsura în care analizele, vechi și noi, pe temă oferă o imagine frustrantă, atât pentru fenomenul dezvoltării în sine cât și pentru înțelegerea lui. Vrem să spunem, cu alte cuvinte, că studiile consacrate subiectului au pedalat, uneori excesiv, pe descrierea și analiza unei laturi sau alta a fenomenului. Pondere au căpătat, de obicei, cele care s-au oprit consistent la economie și biologie. Or, indiferent cum am privi-o, dezvoltarea, și cu atât mai mult dezvoltarea durabilă, presupune ascensiunea întregului sistem social, economic, politic, cultural etc,. Este greu, dacă nu imposibil, să decupezi o parte a ansamblului și să vorbești, apoi, de dezvoltarea sa autonomă. Numai raportarea la întreg are relevanță atunci când problema se pune în termenii dezvoltării durabile. Și numai astfel, "triunghiul magic", cu reperele sale în dezvoltare durabilă, protecția mediului și coeziune socială își capătă semnificația și concretețea cerută.
Sub raport metodologic, dar tot pe linia intenției noastre, încercarea s-a vrut, din capul locului, una de detașare și neutralitate față de ideologic. Am plecat de la premisa că dacă există, într-adevăr, un loc unde ideologicul n-ar trebui să-și lase veninul și să afecteze gradul de știintificitate al vre-unei analize, atunci dezvoltarea durabilă și problemele mediului ar trebui să reprezinte acel loc. Din păcate, pe traseu, am fost nevoiți să constatăm că lucrurile nu stau tocmai așa; că dimpotrivă, dezvoltarea, indiferent din ce latură am privi-o - economică, socială, biologică, culturală, filosofică etc. - nu poate reclama neutralitatea politicului. Tocmai prezența acestui politic a explicat și explică diferențele de dezvoltare între țări și grupe de țări. În alți termeni, dezvoltarea, chiar în formula dezvoltării durabile, are culoare politică. Mai mult decât atât, trebuie să spunem că efortul general pentru realizarea dezvoltării durabile este pus sub zodia coordonării, a planificării și social -democrației. Coeziunea socială, redistribuirile de bogăție materială și transferurile dinspre lumea bogată spre cea săracă în vederea reducerii clivajelor existente trimit la aceste adrese. Din perspectiva aceasta ne-am rezumat a constata fenomenul și a oferi informațiile necesare. Convingerea noastră rămâne aceea după care la bogăție și prosperitate se ajunge nu cu trenul socialist ci cu cel liberal. Abia după ce acest obiectiv este atins, politicile de redistribuire dobândesc logică și motivație.
Autorul