În prezent, în România se pune mai acut o altă problemă decât cea a raportului dintre mase și elite, anume persuasiunea populației și manipularea opiniilor, atitudinilor și comportamentelor. Persuasiunea și manipularea s-au conturat ca puncte nevralgice acute în viața socială de azi. Considerând că este de datoria cercetătorilor din domeniul științelor socioumane să abordeze disfuncționalitățile sistemului social, am gândit că realitatea impune o lucrare focalizată pe mecanismele producerii opiniei publice, relevându-se rolul comunicării persuasive și, din nefericire, capcanele manipulării. Așa s-a născut ideea unei noi lucrări, Opinia publică. Strategii de persuadare și manipulare.

     În prezenta lucrare, am reluat și dezvoltat capitolele despre opinia publică din cartea publicată în 2002 "Opinia publică. Gândesc masele despre ce și cum vor elitele?". Partea a II-a a lucrării este consacrată strategiilor de persuadare și manipulare. După discuția despre conținutul termenilor de „persuasiune” și „manipulare”, am trecut în revistă teoriile psihosociologice și lingvistice referitoare la schimbarea atitudinală, ca scop al persuasiunii. Am stăruit mai mult asupra umorului în persuasiune – o „problemă serioasă”, cu aplicații directe în advertising, dar care nu a fost luată în seamă de specialiștii de la noi, în ciuda faptului că pe plan mondial există o literatură foarte bogată referitoare la forța persuasivă a râsului. În partea finală a lucrării, am inclus trei studii realizate în colaborare cu prof. univ. dr. Dorel Abraham, dr. Sebastian Lăzăroiu și drd. Alexandru Zodieru, cărora le mulțumesc și pe această cale pentru sprijinul colegial pe care mi l-au acordat.

Autorul