Manualul cuprinde șase teme: Filosofia, Ființă și existență, Libertate și responsabilitate, Valoarea, Cunoaștere și adevăr, Timpul și spațiul. Fiecare temă deține următoarea structură: întemeierea, evaluarea, reevaluarea, analize și comentarii, gândire critică și gândire dialectică.

Autorii pleacă de la ipoteza că, în general, se pot identifica în istoria unei idei (teme) filosofice trei paradigme: întemeierea filosofică a temei (care, de multe ori, corespunde cu filosofia antică), evaluarea ei critică (asimilată filosofiei medievale sau moderne), reevaluarea actuală a temei (corespunzătoare filosofiei contemporane). La rândul ei, fiecare paradigmă conține două interpretări: una dominantă, numită, după o sugestie blagiană,  orizont, care este reprezentată prin textele comentate a trei filosofi, iar alta, numită limite,  care este reprezentată de textele comentate a unul, doi filosofi, texte prin care se problematizează, se relevă limitele interpretării dominante. Structurarea temelor urmărește să îmbine istoricitatea unei teme cu logica internă a fiecărei etape din desfășurarea temei.

Textele supuse analizei sunt scurte și semnificative, fiind precedate de un comentariu prin care se precizează contextul conceptual specific filosofului respectiv, context necesar înțelegerii adecvate a ideilor concentrate în fragmentul citat. Pentru a facilita fixarea cunoștințelor, clarificarea acestora, pe parcursul fiecărui comentariu, la extremitatea paginii, există casete speciale de tipul dicționar, adagiu, termeni esențiali, foto care au fie un rol explicativ (dicționarul), fie de structurare a cunoștințelor (termeni esențiali), fie destinate memorării (adagiu).

Subcapitolele Analize și comentarii, Gândire critică, Gândire dialectică oferă elevilor posibilitatea verificării cunoștințelor și deprinderii competențelor specifice filosofiei prin exerciții a căror dificultate este concepută gradual: de la exerciții de tip grilă, la exerciții complexe care necesită exercitarea gândirii personale. Subcapitolul Gândire critică este adresat în special celor pasionați de logică și filosofie sau celor care urmăresc pregătirea de performanță (olimpiade, admiterea la facultăți de profil). Prin subcapitolul Gândire dialectică se oferă posibilitatea cadrelor didactice de realizare a orelor interactive de filosofie, întrucât presupune, din partea elevilor, o gândire argumentativă asupra unor probleme care comportă mai multe soluții.