Prezenta lucrare și-a propus să analizeze atent conceptul de „Trezorerie publică“, atribuțiile și funcțiile acesteia, așa cum s-au impus ele de-a lungul vremii, ca apoi, prin prisma acestor constatări, să poată fi deslușite și definite mai ușor rolul și rostul Trezoreriei Statului în România, denumită la început „Trezoreria finanțelor publice“.
În cuprinsul lucrării am încercat să determinăm cauzele care au impus înființarea acestei instituții în cadrul finanțelor publice din România, precum și sistemul de organizare, funcționare și cel contabil ales pentru această „bancă specială“ în contextul sistemului financiar românesc.
O parte însemnată a cărții a fost consacrată atribuțiilor și funcțiilor Trezoreriei Statului în România, așa cum s-au manifestat acestea de la înființare, în anul 1993, efectuându-se, totodată, și o succintă comparație cu rolul și atribuțiile Trezoreriei publice din alte țări dezvoltate. Concluzia care s-a desprins a fost aceea că, în momentul de față, funcțiile Trezoreriei Statului în România sunt mai restrânse decât cele ale Trezoreriei publice din unele țări dezvoltate, constatare care poate însemna tot atâtea căi și mijloace de amplificare și diversificare a acestora în anii care vin.
De asemenea, în conformitate cu rolul și sarcinile care i s-au încredințat acestei instituții în legătură cu constituirea și utilizarea fondurilor publice, am încercat să percepem și să analizăm fluxurile financiare care se formează în sistemul financiar românesc cu această ocazie, identificarea cauzelor și motivelor care conduc, de multe ori, la încetinirea acestora, precum și a modului de consemnare contabilă a acestora în execuția componentelor bugetului general consolidat.
În același timp, cu ocazia prezentării fluxurilor financiare generate de constituirea și utilizarea fondurilor publice, am încercat descifrarea într-un mod cât mai clar a sistemului informațional-contabil care s-a creat și funcționează în cadrul sistemului unităților Trezoreriei Statului, prilej cu care am căutat să subliniem funcționarea acesteia printr-un număr însemnat de scheme reprezentative.
În explicarea modului în care Trezoreria trebuie să asigure permanent echilibrul dintre intrările de resurse, pe de o parte, și ieșirile de resurse financiare cu ocazia executării componentelor bugetului general consolidat, pe de altă parte, am încercat să identificăm cauzele ruperii acestui echilibru în anumite situații, situații care generează de fiecare dată goluri financiare de casă, precum și modul în care se încearcă soluționarea acestui impas financiar. Concluzia care s-a desprins în această privință a fost aceea că Trezoreria Statului din România folosește încă un număr restrâns de instrumente și tehnici ca varietate, prin intermediul cărora finanțează și refinanțează golurile temporare de casă, pe de o parte, și deficitele bugetare, care se întind pe întreaga perioadă a exercițiului financiar, pe de altă parte.
În partea a doua a lucrării ne-am străduit să desprindem și să analizăm cât mai analitic importanța și rolul sistemului contabil implementat în cadrul Trezoreriei Statului și să observăm dacă acesta poate să asigure corect, coerent și fidel fluxurile financiare care se derulează prin Trezoreria Statului în procesul de formare – administrare – gestionare și utilizare a resurselor financiare publice.
Autorii