Lucrarea are ca obiect prezentarea principalelor reflecții și momente cu privire la activitatea economică, respectiv a formării și evoluției gândirii economice pe fondul dezvoltării economico-sociale, politico-instituționale și spirituale, în condiționare reciprocă cu acestea, din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, aceasta neînsemnând nicidecum că intențio­năm diminuarea gândirii vreunuia dintre reprezentanți.

      Suntem conștienți că abordarea noastră este o problemă com­ple­xă și controversată și nu avem pretenția unei lucrări referen­țiale. Am căutat numai să identificăm esența și coerența logică a ceea ce a însemnat peisajul teoretic în gândirea economică pe parcursul diverselor epoci din istoria umanității.

      Într-o prezentare sintetică, cititorii vor primi informații perti­nente privind momentele de vârf ale procesului de maturizare a științelor economice (opere majore, personalități reprezentative) pe fondul problemelor economice specifice fiecărei etape istorice. Astfel, după o sumară prezentare a gândirii economice premoderne, sunt examinate și redate idei, teorii, doctrine, paradigme, școli și curente de gândire economică din epoca modernă și contemporană, cu un accent aparte pus pe acelea care surprind fundamente esențiale ale evoluției vieții economice. Cum în mișcarea științei ideea se transmite prin mijlocirea teoriilor, am acordat un spațiu mai mare acelor idei care, prin structura și mersul lor, au dat caracterul de para­digmă unor teorii. În felul acesta, dinamica unor idei ne oferă spațiul în mișcarea sa de expansiune-contracție, atât în timp, de la o epocă la alta, cât și în spațiu, de la un tip de societate la altul. Astfel, o dată cu cristalizarea unei idei de către o generație sau epocă, sub forma unui curent de gândire promovat de o comunitate științifică, teoria capătă valoarea unei paradigme științifice.

Autorul