Deși înfrățită cu literatura, iar dintre slujitorii săi s-au recrutat mulți scriitori, avocatura română nu s-a bucurat până în prezent de întocmirea și publicarea istoriei sale. Unele tentative au fost, și chiar câteva realizări sectoriale. Așa, de pildă, în numărul din 15 noiembrie 1918 al revistei „Palatul de Justiție“ sub titlul “Pentru o istorie a Baroului român“ avocatul craiovean Dem D. Stoenescu inaugura o rubrică în cadrul căreia s-au publicat o serie de documente importante pentru trecutul profesiei noastre. A urmat apoi publicarea unor istorii ale anumitor barouri, iar spre sfârșitul anilor 1930 s-au întocmit istorii pe regiuni istorice, precum acea Istorie a avocaturii în Moldova (vol. I, 1938).
Cartea de față reprezintă, din această perspectivă, o lucrare de pionierat, cu toate neajunsurile și lacunele unei atari întreprinderi.
Primul volum cuprinde istoria avocaturii române de la începuturi până la primul război mondial, urmând ca secundul să acopere perioada de atunci și până în prezent.
Autorul
domenii și subdomenii
