Într-o prezentare sintetică, cititorii vor primi informații perti­nente privind momentele de vârf ale procesului de maturizare a științelor economice (opere majore, personalități reprezentative) pe fondul problemelor economice specifice fiecărei etape istorice. Astfel, după o sumară prezentare a gândirii economice premo­derne, sunt examinate și redate idei, teorii, doctrine, paradigme, școli și curente de gândire economică din epoca modernă și contemporană, cu un accent aparte pus pe acelea care surprind aspecte esențiale ale evoluției vieții economice. Cum în mișcarea științei ideea se transmite prin mijlocirea teoriilor, am acordat un spațiu mai mare acelor idei care, prin structura și mersul lor, au dat caracterul de para­digmă unor teorii. În felul acesta, dinamica unor idei ne oferă spațiul în mișcarea sa de expansiune-contracție, atât în timp, de la o epocă la alta, cât și în spațiu, de la un tip de societate la altul. Astfel, odată cu cristalizarea unei idei de către o generație sau epocă, sub forma unui curent de gândire promovat de o comunitate științifică, teoria capătă valoarea unei paradigme științifice.

      Pe parcursul lucrării vom observa că există o rată de viață și deci de înlocuire a teoriilor. „Acolo unde o paradigmă nu mai poate răspunde unui criteriu logic intrinsec, ea intră în criză sub forma crizei teoriei. Acea teorie nu mai poate fi totodată în acord cu sine însăși și cu sensul unui fapt empiric dat, astfel că ori se neagă pe sine pentru a se pune de acord cu noutatea empirică, ori ignoră realitatea și astfel își pierde caracterul de teorie științifică, devine simplă ideo­logie. Criza nu poate fi depășită decât prin intervenția unei alte para­digme, adică a unui alt mod de a rezolva problema decât cel consa­crat, ceea ce conduce la salvarea teoriei, prin reconstrucția ei”.

      Scopul acestui demers rezidă, pe de o parte, în proiectarea cadrului general necesar aprofundării disciplinelor economice, iar pe de altă parte, în crearea la studenți a discernământului necesar pentru delimitarea valorilor autentice de cele false în domeniul gândirii economice. Mai mult, cunoașterea acestor construcții teoretice le permite să examineze starea actuală a teoriei și practicii economice nu numai în raport cu realitățile economice, ci și în cunoștință de cauză, a încercărilor făcute de către generațiile anterioare de economiști pentru explicarea și soluționarea problemelor din perioadele respective. Numai astfel devin posibile adeziunea deliberată la pluralismul de idei, înțelegerea proceselor și reformelor din lumea contemporană și, nu în ultimul rând, participarea conștientă și dinamică la realizarea unei economii sustenabile în România.