Preocupările mele din ultimii 25 de ani legate de problemele competiției economice și, în mod special, de particularitățile concentrării la nivel micro-economic m-au condus la verificarea sintagmei că, din perspectivă cauzală, competitivitatea unei țări este întotdeauna generată la nivel microeconomic și se susține la nivel macroeconomic. Informațiile culese în timpul perioadei de tranziție, referitoare la piețele internă și externă și la comportamentele complexe ale companiilor românești și străine, mi-au permis să elaborez o viziune proprie asupra priorităților strategice ale României la orizontul anului 2025.
Aplicând, ca și în cazul analizei nodale multicriteriale a sistemelor de companii, principiul identificării priorităților care să determine într-o proporție de 80% performanța sistemului, formulez în cele ce urmează un set de priorități strategice pe care le consider esențiale pentru România anului 2025.
Studiul cuprinde setul de priorități de tip strategic însoțit de câteva studii adiacente de oportunitate.
Subliniez faptul că modelul propus nu este nou. El reprezintă a treia versiune*, adaptată la noile condiții ale realității economice românești față de versiunea inițială din anul 2013.
Autorul
* Prima versiune a modelului a fost publicată în revista Piața Financiară din noiembrie 2014 – ediție specială: „România după 25 de ani” și sub forma unei sinteze în revista Foreign Policy România, august 2015. Prima versiune a fost inclusă în lucrarea „Opera omnia”: Unele repere microeconomice în procesul de tranziție din România, publicată în anul 2015 de Editura Economică și laureată a premiului pentru Economie „Eugen Carada” 2015, acordat de MLNR la propunerea Academiei Române.
A doua versiune a modelului a fost publicată în revista Piața Financiară, decembrie 2016 – ediție specială „România europeană – 10 ani în Uniunea Europeană”.
domenii și subdomenii
