Formula actuală a pensiilor în România utilizează o corelație între salarii și pensii. Cu toate acestea, la salarii totale egale pot rezulta pensii inegale, iar profile salariale diferite pot genera pensii egale.

      Cauzele dezechilibrului financiar din  Sistemul Public de Pensii nu trebuie căutate doar în  dezechilibrul demografic, al stării economice  și al transferului unei părți a contribuțiilor la  fondurile de pensii private, ci și în formula de calcul a beneficiilor.

      Metoda de calcul a drepturilor de pensie din România poate părea o aritmetică elementară, infirmată de practică și statistici. Adaptarea și modificarea continuă a legii în  funcție de cazurile de grup și de cazurile particulare demonstrează că multe aspecte de fond nu au fost corect dimensionate. Ajustările în timpul aplicării unui model sunt permisibile mai ales  în faza implementării și  mai puțin în faza aplicării în sine a tehnicilor și procedurilor modelului, cu excepția situației care impune o reformare a sistemului de pensii și o amânare a stării de maturitate a acestuia, așa cum au demonstrat actuarii.

      Fuziunea prin absorbție a Sistemul de pensii militare, lipsa de perspectivă a  pensiilor ocupaționale în scopul de a crea un sistem unitar de pensii reliefează faptul că modelul de asigurări sociale din România este departe de a fi calificat cu termenii consensual, anticipativ și stabil.

     Reformele derulate în întreaga lume în sistemele de pensii demonstrează faptul că problema pensiilor este o problemă actuală, națională și mondială.

Autoarea