Prelegerea de economie contemporană pe tema tranziției este produsul sintetic al cursurilor pe care le-am ținut studenților de la Facultatea de Economie Generală a Academiei de Studii Economice.

      Ceea ce am constatat în lucrul cu studenții este că ei sunt atrași de temele controversate ale momentului, de încâlcelile teoretice ale noilor paradigme care-și pun amprenta asupra activității economice, de confruntarea dintre politic și eco­nomic, de sensul spre care evoluează un proces sau altul.

      În prelegerea despre ce este tranziția am căutat să surprind ipostaze ale pro­blemei din perspective cât mai diferite, să exprim îndoieli, dar și să emit aserțiuni fără intenția de a intra în discordanță cu o teorie sau alta. Pentru a spune adevărul este nevoie să credem, o dată cu Karl R. Popper, că “trebuie întotdeauna să ne asumăm riscul de a greși, cât și riscul, mai puțin important, de a fi greșit înțeleși sau judecați (...) A înțelege o teorie înseamnă (...) a o înțelege ca pe o încercare de a rezolva o anume problemă”.

      O teorie a tranziției se naște din mers ca soluționare a problemelor puse de schimba­rea declanșată în 1989. Preexistența teoriei este, de astă dată, imposibilă. Înainte de a ambiționa în a crea o teorie suntem obligați de bunul simț al omului de știință de a înțele­ge realitatea, de a-i identifica țintele și de a propune managementului politic soluțiile cât mai raționale.