În cartea de față sunt prezentate rezultatele cercetărilor științifice efectuate pe baza Grantului C.N.C.S.I.S. nr. 763, având ca temă “Liberalizarea schimburilor economice din perspectiva acordurilor de asociere și integrare în Uniunea Europeană și avantajul competitiv”. Cele 10 capitole ale cărții reprezintă monografii (studii) de autor care tratează problemele specifice ale obiectivelor contractuale asumate de echipa de cercetare aprobată.

      Unitatea de fond într-o diversitate de forme de abordare. Lucrarea în ansamblul ei formează un tot unitar, unitatea și coerența capitolelor ei fiind asigurate prin ipotezele de la care au pornit autorii analizelor, de la scopul pe care aceștia și l-au propus, ca și de la metodologia de abordare și tratare a problemelor analizate.

      Evidențierea avantajelor competitive posibile ale României în relațiile ei de schimb cu țările membre ale Uniunii Europene, în perspectiva aderării ei la această Uniune, și cu celelalte țări după ce aderarea se va fi înfăptuit, a reprezentat obiectivul principal general al proiectului de cercetare mai sus arătat, proiect propus de autorii lui și aprobat de autoritatea științifică beneficiară. Ipoteza fundamentală de plecare a cercetătorilor a fost exprimată cât se poate de sugestiv de Michel Didier în felul următor: “Nici o economie națională nu se poate considera ca fiind independentă față de contextul mondial, iar acest context rezultă dintr-o mulțime de comportamente care nu caracterizează nici o națiune luată separat ... De aceea, fiecare trebuie să vegheze pentru a-și menține locul în competiția comercială, echilibrul schimburilor internaționale fiind astăzi o constrângere inevitabilă (Economia. Regulile jocului, Ed. Humanitas ...).

      Economiile reale ale țărilor nu mai pot funcționa normal fără să exporte mărfuri, respectiv fără să importe bunuri economice din alte țări. În condițiile contemporane, schimburile internaționale de satisfactori și de prodfactori au devenit singurul mijloc prin care țările își pot procura pe cale pașnică ceea ce le lipsește și, mai ales, prin care pot maximiza bunăstarea socială, ținându-se seama de preferințele cetățenilor lor și de posibilitățile de producție pe care le au. A lua în considerație aceste sfidări înseamnă să se treacă de la ipoteza macroeconomiei închise la macroeconomia deschisă. Raportându-ne la situația (statutul) României în economia mondială, putem spune că țara noastră este o macroeconomie deschisă mică, cu toate caracteristicile unei asemenea macroeconomii.

Prof. univ. dr. Niță Dobrotă