Ce s-ar putea învăța de la un curs de sociologia organizațiilor? La prima vedere, am fi tentați să răspundem: evident, cât mai multe cunoștințe „certe“. Dar cursul ar dori să urmărească altceva. Așa cum arătase Karl Popper, un răspuns este cu atât mai important pentru cunoaștere, pentru om, cu cât el permite a formula noi întrebări tot mai relevante. Răspunsurile sunt rezultatul final al efortului de cunoaștere, întrebările deschid noi zone de cercetare și asigură continuarea și adâncirea cunoașterii. „Jocul științei nu are, în principiu, un sfârșit; cel care va hotărî într-o zi să nu mai testeze în continuare enunțurile științifice, ci să considere ca definitiv verificate, acela iese (se retrage) din joc.“
Întrebările bine formulate sunt cele care ne deschid drumul spre noi achiziții cognitive.
Așadar, cursul ar dori să ne învețe să formulăm cât mai penetrante întrebări. Întrebări însă în raport cu ce? Esențialul constă în a găsi criteriile (valorile) în raport cu care să ne punem întrebări – bine – formulate. Pentru om, cunoașterea este un mijloc în vederea unui scop fundamental: a-l învăța să trăiască, „așa cum se cuvine“ și a-i da un instrument în această direcție.
Lucrarea va încerca să pună în valoare noile tipuri de cercetare sociologică bazate pe principiul abordărilor alternative și complementare. Vom fi puși, astfel, în fața unui mod nou (credem și mai atrăgător și instructiv) de prezentare a problematicii sociologice a organizațiilor, oferind diverse răspunsuri posibile a fi luate în considerație, dar lăsând pe seama fiecăruia alegerea operată între ele în raport cu interesele sale de cercetare.
Autorul