Pentru a satisface nevoile de raportare ale contribuabililor interesați în cunoașterea modului de constituire și de utilizare a resurselor, ale creditorilor financiari și ale altor participanți la sistemul de guvernare, comunitățile locale au apelat, îndeobște, la două instrumente: bugetul și contabilitatea. Aceste instrumente induc, la rândul lor, o serie de provocări: avantajele, limitele și modalitățile de implicare a bugetului în gestiunea organizațiilor publice; în ce măsură contabilitatea de angajamente este superioară contabilității de casă, în sectorul public? În ce măsură apelul la standardele IPSAS contribuie la valențe superioare în contabilitatea publică?
În fond, reforma contabilă în acest sector trebuie precedată de o reformă managerială a organizațiilor implicate, în cadrul căreia reforma gestiunii financiare trebuie să se constituie într-o piesă centrală.
Lucrarea colegului meu Marcel Ioan Boloș, cu care împart satisfacțiile și decepțiile în procesul de implicare în realizarea unor laturi ale reformei contabile după 1990, și prin care suportăm riscurile rolului de locomotivă în operațiile de defrișări, se înscrie în rândul realizărilor-premieră în mediul publicistic românesc. Pentru noutate, îndrăzneală, profunzimea investigației și simț al echilibrului, îi adresez felicitări și bună continuare!
Prof. univ. dr. Niculae Feleagă
domenii și subdomenii
