Dreptul la natură, la un mediu de viaţă şi de muncă sănătos al generaţiilor prezente şi viitoare, reclamă astăzi o recunoaştere deplină.

      Criza ecologică a depăşit perimetrul ariilor intens industrializate, căpătând un caracter global. Astfel, acumulările masive de CO₂ în atmosferă au amplificat “efectul de seră”, în timp ce gaura din stratul de ozon, semnalată de specialişti deasupra Antarcticii, este rezultatul emisiilor de clorofluorocarburi.

      Echilibrul natural al planetei este astfel puternic periclitat, mai ales dacă luăm în considerare şi defrişările masive din zona tropicală care duc la distrugerea “plămânului verde” al Terrei – pădurea. Viaţa a miliarde de oameni este afectată de dezechilibrele locale şi de cele globale. Astfel, contaminarea aerului pune în pericol 1,5 miliarde de persoane, 1 miliard de indivizi trăiesc fără apă potabilă, mai puţin de 25% din populaţia mondială consumă 75% din resursele naturale şi produce cea mai mare cantitate de deşeuri.

      Eliminarea cauzelor acestor adevărate dezastre ecologice se poate realiza, aşa cum a relevat şi Al Gore în lucrarea sa “Pământul în cumpănă”, numai prin schimbarea modului de gândire al specialiştilor din toate domeniile de activitate.

      Acum, când dreptul la natură se impune ca un imperativ primordial, Micul lexicon de protecția mediului, răspunde la necesitatea înţelegerii problemelor complexe din acest domeniu şi relevă diversitatea de forme sub care natura poate fi ajutată şi protejată.

      De asemenea, prin clarificare terminologiei de specialitate el contribuie la cunoaşterea naturii, a mediului, şi, prin aceasta, la respectarea şi la protejarea ei