În cartea de faţă sunt prezentate rezultatele cercetărilor ştiinţifice efectuate pe baza Grantului C.N.C.S.I.S. nr. 763, având ca temă “Liberalizarea schimburilor economice din perspectiva acordurilor de asociere şi integrare în Uniunea Europeană şi avantajul competitiv”. Cele 10 capitole ale cărţii reprezintă monografii (studii) de autor care tratează problemele specifice ale obiectivelor contractuale asumate de echipa de cercetare aprobată.

      Unitatea de fond într-o diversitate de forme de abordare. Lucrarea în ansamblul ei formează un tot unitar, unitatea şi coerenţa capitolelor ei fiind asigurate prin ipotezele de la care au pornit autorii analizelor, de la scopul pe care aceştia şi l-au propus, ca şi de la metodologia de abordare şi tratare a problemelor analizate.

      Evidenţierea avantajelor competitive posibile ale României în relaţiile ei de schimb cu ţările membre ale Uniunii Europene, în perspectiva aderării ei la această Uniune, şi cu celelalte ţări după ce aderarea se va fi înfăptuit, a reprezentat obiectivul principal general al proiectului de cercetare mai sus arătat, proiect propus de autorii lui şi aprobat de autoritatea ştiinţifică beneficiară. Ipoteza fundamentală de plecare a cercetătorilor a fost exprimată cât se poate de sugestiv de Michel Didier în felul următor: “Nici o economie naţională nu se poate considera ca fiind independentă faţă de contextul mondial, iar acest context rezultă dintr-o mulţime de comportamente care nu caracterizează nici o naţiune luată separat ... De aceea, fiecare trebuie să vegheze pentru a-şi menţine locul în competiţia comercială, echilibrul schimburilor internaţionale fiind astăzi o constrângere inevitabilă (Economia. Regulile jocului, Ed. Humanitas ...).

      Economiile reale ale ţărilor nu mai pot funcţiona normal fără să exporte mărfuri, respectiv fără să importe bunuri economice din alte ţări. În condiţiile contemporane, schimburile internaţionale de satisfactori şi de prodfactori au devenit singurul mijloc prin care ţările îşi pot procura pe cale paşnică ceea ce le lipseşte şi, mai ales, prin care pot maximiza bunăstarea socială, ţinându-se seama de preferinţele cetăţenilor lor şi de posibilităţile de producţie pe care le au. A lua în consideraţie aceste sfidări înseamnă să se treacă de la ipoteza macroeconomiei închise la macroeconomia deschisă. Raportându-ne la situaţia (statutul) României în economia mondială, putem spune că ţara noastră este o macroeconomie deschisă mică, cu toate caracteristicile unei asemenea macroeconomii.

 

Prof. univ. dr. Niţă Dobrotă