Scopul acestei cărți nu a fost doar prezentarea și analiza celor mai importante ipostaze sub care se prezintă riscul în economie, ci și să ofere sugestii și procedee prin care efectele lui nedorite se pot evita, micșora sau controla, încât performanțele umane să se îmbunătățească. Din acest motiv am considerat necesar să abordez la început problema raționalului și a iraționalului, a certitudinii și a incertitudinii în economia contemporană, și abia după aceea să localizez factorii de risc care influențează rezultatele activității societăților comerciale. Continuând cu studiul naturii riscului și al rolului lui am ajuns la concluzia că el nu poate fi separat de noțiunile de responsabilitate, informație, timp, decizie, previziune etc. Astfel am mai constatat că riscul în economie cristalizează multe probleme structurale, comportamentale și culturale, aflate în centrul teoriei economice contemporane. De aceea nu am redus cercetarea doar la descoperirea și descrierea aspectelor lui, ci am considerat că printr-o tratare mai largă a problemei riscului se contribuie la îmbunătățirea înțelegerii esenței teoriei economice și a dificultăților empirice cu care se confruntă indivizii în plan acțional.
Am fost stimulat pentru această perspectivă de abordare a riscului de dorința de a pune bazele unei discipline universitare capabile să ofere o nouă explicație unor fenomene și procese în economie și să elibereze individul, încadrat într-o organizație, de nedoritele ezitări și de insuportabilele poveri ale primejdiilor neînțelese. Faptul că am activat o perioadă mai lungă pe piața de capital mi-a relevat necesitatea unei astfel de discipline cu caracter oarecum integrator și, în același timp,
mi-a creat o sensibilitate și o anumită predispoziție suplimentară față de ea. Am devenit chiar interesat să se corecteze și să îmbunătățească, de exemplu, procesul de elaborare a deciziei pentru a conferi soluției alese un potențial de optimizare mai ridicat, iar acțiunea care urmează ei să fie impregnată de mai multă raționalitate și să se înscrie într-un cadru etic onorant pentru ca succesul să fie o caracteristică a zilei de mâine, nu a viitorilor ani. El se poate obține numai dacă se cunoaște ce trebuie făcut acum, având în vedere efectele acțiunilor de mâine.
Autorul