Dezvoltarea temei de către autoare ne dezvăluie o poziție bine gândită, realistă și științifică în același timp, față de numeroase concepte sau termeni utilizați în trecut sau astăzi, indiferent de apartenența care le-a fost atribuită acestora – marxistă, liberală, conservatoare etc. Este evident că se depășesc noile tendințe de a impune concepte prin etichetări lipsite de inspirație, ce decurg din necunoaștere și interese de toate genurile. După părerea noastră, autoarea a procedat foarte bine, păstrându-și spiritul științific – lucid. De altfel, așa se și explică de ce tema a fost tratată în primul rând de pe poziția României, țară mică-mijlocie în care problema balanței de plăți externe este permanent actuală și creează probleme. Avem în vedere, de asemenea, că experiența în domeniu acumulată de diferite țări, în mod deosebit de cele mari, care se concretizează în câteva modele, preocupările F.M.I. sau Băncii Mondiale de apropiere a procedurilor, de creștere a comparabilității posturilor din balanțele de plăți ale tuturor țărilor, de „directivare” sunt bine relevate în teză și evaluate critic, dar cu competență. În același spirit trebuie să amintim prezentarea experienței B.N.R. și altor organisme ale administrației centrale din țara noastră, precum și a politicii guvernului cu privire la gestionarea soldului (deficitului) balanței de plăți, aspecte fundamentale pentru studiul temei pe care autoarea le cunoaște foarte bine, le interpretează și evaluează în lucrare.

Prof. univ. dr. Paul Tănase GHIȚĂ