Piaţa serviciilor financiare din România a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă după anul 2000, când, pe lângă instituţiile de credit (bănci), şi-au făcut tot mai puternic simţită prezenţa pe piaţă entităţi de tipul „instituţiifinanciare nebancare".

    La mijlocul anului 2007, în România erau funcţionale 5.044 de instituţii financiare nebancare, din care:

        -  48 entităţi ce desfăşoară activităţi de creditare;

        -  300 entităţi de leasing financiar;

        -  5 entităţi care emit garanţii (fonduri de garantare);

        -  1.297 entităţi de tipul caselor de amanet;

        -  3.392 entităţi din categoria caselor de ajutor reciproc;

        -  2 entităţi care desfăşoară alte forme de finanţare.

    Importanţa crescândă şi impactul major al activităţii instituţiilor financiare nebancare pe piaţa creditului şi a celorlalte servicii financiare au determinat autorităţile de supraveghere a pieţei financiare să elaboreze acte normative de natură a asigura un cadru legal funcţionării acestora într-un climat prudent şi sănătos, respectiv:

        -  Ordonanţa Guvernului României nr. 28/26.01.2006 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, modificată şi completată prin Legea nr. 266/29.06.2006;

        - Norma BNR nr. 17/05.09.2006 privind supravegherea expunerilor instituţiilor financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare;

        - Norma BNR nr. 18/05.09.2006 privind organizarea şi controlul intern, administrarea riscurilor semnifi­cative, precum şi desfăşurarea activităţii de audit intern a instituţiilor financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare.