În lucrarea de faţă sunt valorificate cu succes diferitele optici, doctrine şi teorii fundamentate şi propagate de econo­mişti, politologi, jurişti, sociologi, manageri guvernamentali de renume, cu privire la raportul dinamic dintre puterea de stat şi activităţile economice. Realizând o analiză critică, la obiect şi pertinentă, a multora dintre opiniile şi punctele de vedere vehiculate cu multă „pompă“ în literatură, autorul a selectat din fiecare dintre acestea ceea ce i-a fost necesar pentru a-şi construi un mod original de abordare şi de clarificare a relaţiei stat – economie.

      Criteriul pe baza căruia se face delimitarea între diferitele puncte de vedere este liberalismul economic şi intervenţionismul în economie, fiecare dintre aceste elemente de gândire fiind judecate concret-istoric prin prisma creşterii economice a dezvoltării economico-sociale şi a progresului economic. În plan doctrinar, această demarcaţie absolutizantă este exprimată de marii specialişti prin sintagmele şocante, dar consistente de fundamentalism de piaţă şi de fundamen­talism dirijist sau de comandă (G Soros). De aceea se poate spune că lucrarea, în ansamblul ei, este despovărată de aspectele ideologice stânjenitoare, în efortul de căutare a adevărului într-un domeniu atât de puternic ideologizat şi politizat. Autorul şi-a susţinut noua paradigmă a ştiinţei economice pe care o explică la analiza raportului stat – eco­nomie. „Ştiinţa economică trebuie să studieze şi să exprime ştiinţific (obiectiv), prin concepte şi instrumente adecvate, motivaţia activităţii economice şi obiectivele ei, să măsoare rezultatele acestor activităţi prin indicatori adecvaţi, să le compare şi să le controleze în raportul de motivaţie şi de obiective“ (Francois Perroux ).

      Toate aceste elemente, îndeosebi formularea obiecti­velor pe termen mediu şi lung şi controlul realizărilor presu­pun fără nici un fel de dubiu implicarea puterii publice în desfăşurarea activităţilor social-economice.

      Ca rezultat al unei ample abordări istorice şi pe baza unor analize profunde a realităţilor social-economice şi politice actuale, variate şi dinamice, autorul lucrării conclu­zionează că, în prezent, este mai necesar ca oricând în trecut să se caute realizabilul şi funcţionalul în legătură cu raportul stat – economie. Aceasta, deoarece „remodelat sau chiar de-a dreptul nou, statul rămâne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de funcţii şi puteri diferite, chiar dacă mijloacele s-au modificat şi se modifică neîncetat“ (Fernand Braudel).

Prof. univ. dr. Niţă Dobrotă