În lucrarea de față sunt valorificate cu succes diferitele optici, doctrine și teorii fundamentate și propagate de economiști, politologi, juriști, sociologi, manageri guvernamentali de renume, cu privire la raportul dinamic dintre puterea de stat și activitățile economice. Realizând o analiză critică, la obiect și pertinentă, a multora dintre opiniile și punctele de vedere vehiculate cu multă „pompă“ în literatură, autorul a selectat din fiecare dintre acestea ceea ce i-a fost necesar pentru a-și construi un mod original de abordare și de clarificare a relației stat – economie.
Criteriul pe baza căruia se face delimitarea între diferitele puncte de vedere este liberalismul economic și intervenționismul în economie, fiecare dintre aceste elemente de gândire fiind judecate concret-istoric prin prisma creșterii economice a dezvoltării economico-sociale și a progresului economic. În plan doctrinar, această demarcație absolutizantă este exprimată de marii specialiști prin sintagmele șocante, dar consistente de fundamentalism de piață și de fundamentalism dirijist sau de comandă (G Soros). De aceea se poate spune că lucrarea, în ansamblul ei, este despovărată de aspectele ideologice stânjenitoare, în efortul de căutare a adevărului într-un domeniu atât de puternic ideologizat și politizat. Autorul și-a susținut noua paradigmă a științei economice pe care o explică la analiza raportului stat – economie. „Știința economică trebuie să studieze și să exprime științific (obiectiv), prin concepte și instrumente adecvate, motivația activității economice și obiectivele ei, să măsoare rezultatele acestor activități prin indicatori adecvați, să le compare și să le controleze în raportul de motivație și de obiective“ (Francois Perroux ).
Toate aceste elemente, îndeosebi formularea obiectivelor pe termen mediu și lung și controlul realizărilor presupun fără nici un fel de dubiu implicarea puterii publice în desfășurarea activităților social-economice.
Ca rezultat al unei ample abordări istorice și pe baza unor analize profunde a realităților social-economice și politice actuale, variate și dinamice, autorul lucrării concluzionează că, în prezent, este mai necesar ca oricând în trecut să se caute realizabilul și funcționalul în legătură cu raportul stat – economie. Aceasta, deoarece „remodelat sau chiar de-a dreptul nou, statul rămâne ceea ce a fost dintotdeauna, un fascicul de funcții și puteri diferite, chiar dacă mijloacele s-au modificat și se modifică neîncetat“ (Fernand Braudel).
Prof. univ. dr. Niță Dobrotă